Un parc fotovoltaic sau o instalație pe hală industrială se dimensionează cu calcule precise: iradiere, unghi de înclinare, randamentul invertorului, degradarea anuală a modulelor. Un singur factor rămâne, de regulă, în afara calculului: stratul de depuneri care se formează pe sticlă între două ploi.

În literatura de specialitate fenomenul poartă numele de soiling și, contrar percepției curente, nu e o problemă cosmetică.

Cât cântărește, de fapt

Cifra pe care merită să o rețineți: după iradiere, soiling-ul este cel mai influent factor asupra producției unui sistem fotovoltaic, cu o pierdere estimată de 3-5% din producția anuală de energie. O estimare mai recentă a aceluiași program IEA-PVPS ridică media globală: depunerile de praf, poluare și reziduuri biologice sunt responsabile în medie de 4-7% din pierderile globale de energie.

Ce se depune, în funcție de amplasament

Praf mineral și particule de trafic. Instalațiile la sol sunt cele mai expuse: sistemele montate la sol sunt mai susceptibile la depuneri decât cele pe acoperiș, din cauza proximității față de sursele de praf. Adăugați un drum neasfaltat, un șantier vecin sau o zonă de manevră a camioanelor și rata de depunere crește semnificativ.

Particule grase, industriale. În proximitatea fabricilor, autostrăzilor sau șantierelor, depunerile nu mai sunt praf uscat, ci un film aderent care se leagă chimic de suprafața sticlei și nu mai poate fi îndepărtat prin clătire simplă. Aici intervine diferența dintre spălare cu apă și spălare cu detergent formulat pentru sticla panourilor fotovoltaice.

Polen și materie organică. Amplasamentele din zone agricole sau puternic vegetate trec printr-un vârf sezonier care nu apare în modelele standard de calcul. Merită menționat că algoritmii curenți de estimare a pierderilor prin soiling nu tratează adecvat impactul polenului și al depunerilor biologice, cu alte cuvinte, dacă aveți un parc lângă culturi agricole, pierderea reală poate fi peste ce indică modelul.

Deci pierderea nu se oprește la energia din luna respectivă. Se transformă în degradare de activ.

Studiile experimentale confirmă amplitudinea: un experiment cu module policristaline expuse natural a arătat că găinațul acoperind aproximativ 30% din suprafață a generat o pierdere de putere de 35%.

De ce ploaia nu e o spălare

Presupunerea cea mai frecventă în exploatare: „plouă suficient, se curăță singure."

Ploaia îndepărtează depunerile uscate. Nu îndepărtează filmul aderent, reziduurile grase și nici depunerile biologice cimentate pe sticlă. Mai mult, în acel studiu urban reziduul rămas după evaporarea apei de ploaie constituie el însuși un mod de murdărire, cu o pierdere optică de până la 2%, efect care se accentuează acolo unde apa are duritate mare.

Concluzia practică: ploaia readuce panoul la un nivel intermediar de curățenie, nu la starea inițială. Diferența dintre cele două stări se acumulează de la an la an.

Ce înseamnă în bani

Pe o instalație de autoconsum de 500 kWp în România, cu o producție specifică orientativă de circa 1.200 kWh/kWp/an, producția anuală se situează în jurul a 600.000 kWh. La o pierdere prin soiling de 5%, vorbim de 30.000 kWh pierduți anual. Convertit la costul energiei evitate, suma depășește de câteva ori bugetul unei intervenții profesionale de spălare.

Ce urmează

Pierderea prin depuneri este singurul factor din lista de pierderi al unui sistem fotovoltaic care poate fi corectat integral printr-o operațiune de mentenanță de rutină. Degradarea modulelor nu se poate opri, pierderile pe cablu sunt fixe, randamentul invertorului e dat de echipament.

Diferența o face metoda de spălare. Detergentul folosit, duritatea apei, presiunea de lucru și momentul intervenției determină dacă operațiunea recuperează producția sau, dimpotrivă, lasă pe sticlă un film care accelerează depunerea următoare.

Pentru instalațiile industriale, fermele solare și parcurile fotovoltaice, Fabi Total Grup produce Detergent pentru curățarea panourilor fotovoltaice, Fabi, 5L, uz profesional, formulă concentrată cu diluție de lucru 1-2% (10-20 ml la litru de apă), care elimină praful, polenul, murdăria industrială și urmele de apă fără a afecta suprafața modulului și fără reziduuri care să favorizeze re-depunerea.

Se aplică cu perie moale, mop telescopic sau echipament mecanizat, cu timp de contact de 5-10 minute și clătire abundentă. Pentru ștergerea finală, fără risc de zgâriere a sticlei, recomandăm lavete profesionale din microfibră. La 1% diluție, o canistră de 5 litri acoperă 500 de litri de soluție de lucru.

Restul gamei de detergenți pentru uz profesional acoperă celelalte nevoi de mentenanță ale unei hale sau ale unui parc industrial. Pentru consultanță privind alegerea produsului și frecvența optimă de intervenție pe amplasamentul dumneavoastră, echipa noastră tehnică vă stă la dispoziție.

Surse

• IEA-PVPS, Soiling Losses – Impact on the Performance of Photovoltaic Power Plants: https://iea-pvps.org/key-topics/soiling-losses-impact-on-the-performance-of-photovoltaic-power-plants/
• IEA-PVPS, Fact Sheet: Understanding, Measuring, and Mitigating Soiling Losses in PV Power Systems: https://iea-pvps.org/fact-sheets/fs-soiling-losses/
• NREL, Photovoltaic Module Soiling Map: https://www.nlr.gov/pv/soiling
• Aurora Solar (citând NREL Performance Parameters Paper), Understanding PV System Losses, Part 3: https://aurorasolar.com/blog/understanding-pv-system-losses-part-3-soiling-snow-system-degradation/
• SolarAnywhere, Soiling-loss Modeling: https://www.solaranywhere.com/support/solar-energy-modeling-services/soiling-loss-modeling/
• Experimental analysis on the impacts of soil deposition and bird droppings on the thermal performance of photovoltaic panels, ScienceDirect: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2214157X23004343

• Share on:
• WhatsApp
• Deel
• X
• Pin it
• Messenger
• Email

---